Whistle

Ați observat că sunt anumiți oameni cu care nu ai nici o chestie în afară de faptul că îți vine să-i strângi de gât. Nu i-ai văzut niciodată, poate că nici nu-i vei vedea vreodată, poate stau cu spatele la tine, sunt undeva în mulțime, în trafic, știi că există, le simți energia negativă, te enervează ceafa lor, mirosul, poziția, sunetul claxonului. Eu m-aș lipsi fără nici o remușcare de posesorii de Audi de exemplu. Nu am absolut nimic împotriva renumitei mărci germane, dar pe propietarii de Audi i-aș vrea cât mai departe de mine.

Advertisements

Tăcere

Și ca să fie foarte clar pentru toată lumea că ceata de pitici care dansează de zor pe creierul meu a luat-o razna definitiv, să vă zic ce aiureală am debitat în săptămâna ce tocmai s-a încheiat.

Stăteam liniștit la soare rezemat de crucea unui anume mormânt din cimitirul Străulești. Ascultam împreună cu locatarii permanenți de acolo  o fugă de Bach și mă bucuram de primăvara din ianuarie. La un moment dat în fața mea se oprește o bătrânică, foarte mică, foarte gârbovită, cu chipul alb și părul mov. Probabil vopsit cu albastru de metil. Ridică ochii din pământ, îmi zâmbește timid și începe să dea mărunt din buze.

Æobsession

De ce Æobsession? Pentru că nu știam cum să-i spun. Am construit piesa în jurul notelor La (A) și Mi (E). Așa că Æobsession a rămas.  E o compoziție nouă, o aveam în minte de ceva timp dar a avut de stat la dospit.

Temă cu variațiuni

Și cum începusem eu să studiez preludiul nr.21 tot de Frédéric François Chopin, deschid ochii mai mari și observ pe mai sus pe aceeași pagină cele doar patru portative ale preludiului 20. Judec eu,  ce-o mai fi și cu preludiul ăsta scurt, păi dacă tot intră pe o jumătate de pagină, hai să-l cânt, o fi ușor…

Vlack, piesa pierdută

04 mai 2016

O piesă pierdută și regăsită, ghinion pur și un ulterior noroc chior. Am prostul obicei să-mi  înregistrez ideile pe telefon, dar puține mai ajung să-și reclame  în vreun fel status-ul de compoziție. Datele se șterg din lipsă de gigabiți liberi, se formatează, câteodată mai vine o canalie de virus și rade tot din telefon, sau  un de nedorit „factory reset ori dau check-in la recycle bin, adică ajung triste gunoaie.

Hyacinthus

Cu vreo două zile în urmă am pus o zambilă pe pian, sunt florile mele preferate, mai ales cele roz. Auzisem undeva că florile cresc mai bine dacă ascultă muzică clasică, așa că i-am cântat un pic de Chopin, Bach, ce aveam aproape…

Zambiluța a răspuns, mi-a dăruit inspirație, notele au început să se așeze singure pe clape și au compus piesa „Hyacinthus”, enjoy…

Chinese Snow

Acum ceva vreme, pe la sfârșitul lui 2013 a început să ningă, câte un fulg, dar n-a mai stat, au căzut tone de zăpada, Bucureștiul a fost îngropat sub un ocean de nea. Era ca într-un vis imaculat dar ticălos, a nins câteva zile bune fără nici o pauză, o tortură din picături chinezești înghețate .

Midlernania

Am compus această piesă pentru un videogame, clipul este un tribut pe care îl aduc serialului Game of Thrones, enjoy!

You’re Good

Cu exact doi ani în urmă, mă apucase o poftă nebună de filme vechi, sătul de atâtea box office-uri, numai science fiction, desene animate și super eroi de mucava, în ajunul Crăciunului am pus Șoimul Maltez,  genial film, un Humphrey Bogart de zile mari, regie, suspans, totul la superlativ. Inspirat de film, am pus mâna pe clape și am compus piesa You’re Good, a fost un pic mai greu să extrag vocile din film și sa le sincronizez pe ritm.