Păi mă gândeam la titlu, cum să-i spun? Bere artizanală, EleMele Brewery, De la orz la bere, Bere de casă ca la Bucureștii Noi, bullshit, i-am zis „Bere din Orzoaica magică”, adică Keine Inspiraționen cu tot cu cacofonia româno-germană.

Acum să tot fi fost într-o seară de luni, pe la începutul lui Iunie, când m-am aruncat scârbit în pat, să dorm de foame și de sete. În eterna nefericita și nereușita mea cură de slăbire, mi-am tras un obicei nou, lunea miercurea și vinerea să țin post. Lunea e cel mai nasol. Ei bine în acea insipidă zi de luni, foamea nu m-a lovit atât de tare, în schimb mi-era o sete veche, stimabile. Atât de veche încât și uitasem de când mi se uscase gâtul, de când buzele îmi ardeau, amigdalele mi se atrofiaseră, iar limba n-o mai aveam, simțeam cum o persoană ticăloasă îmi dădea cu șmirghel pe esofag. În stomac seceta pârjolise culturile de bifidus. Sete mare. Continue reading “Bere din Orzoaica magică”

Advertisements