Search

Ele Mele – Mugur G. Anghelache

Blog irational – inspirational, compozitii, poezie, proiecte, muzica

Category

Proiecte

Proiecte diverse, de la lemn la metal, de la ciocane la design

About the blues

Printr-un concurs de împrejurări un pic ciudat, acum câteva zile am ajuns pe o plajă izolată, undeva pe lângă Capul Kaliakra. Soare, liniște, delfini, păsărele, șopârlițe vesele, o minunăție. Plaja Zelenka, o comoară pe care nu o știe aproape nimeni. Vreau eu să cumpăr o casă acolo, o ruină, dar propietarul se încăpățânează să fie o canalie de mafiot care nu vrea să vândă. Așa că, am adunat de pe plajă câteva pietroaie care să-mi aducă un pic de noroc în demersul meu. Și să-mi aducă aminte de locul superb. Un bolovan bun poate să întoarcă o karmă rea. Continue reading “About the blues”

Silent Night și pomul ecologic de Crăciun

Eram pe aici, nu am dispărut de tot. Ioc timp de scris, ioc de înregistrări, keine inspiraționen. Dar proiecte am tot avut, le voi posta în curând.

Până atunci uite ce mini lucrare în lemn am încropit pentru Crăciun: Un brad care nu e brad, nu e nici sintetic și nici viu, nu e la ghiveci dar poate fi folosit și la Crăciunul viitor dacă om mai fi pe aici. Și e ultra, super bio!

Și super fun!

Muzica? Silent Night, un pic jazzy și un pic de pian Rhodes Mark II cu o tonă de vibrato.

Enjoy!

Continue reading “Silent Night și pomul ecologic de Crăciun”

Valsul lămpii din alamă

Acum aproape două săptămâni, am dat o fugă în piață să cumpăr o pulpă de berbec. Ce vremuri, ce mâncăruri alese, ce ospăț pantagruelic. Acum m-am băgat la Dieta Daneză și fac foamea. Să revin, pulpă de berbec ioc că era târziu, în schimb am dat peste cei doi țigani negustori de alamă, suntem cunoștiințe vechi, aproape amici, ne înțelegem și la preț și la o bere după ce batem palma. M-am întors acasă cu câteva obiecte vi le arăt imediat:

Continue reading “Valsul lămpii din alamă”

Bere din Orzoaica magică

Păi mă gândeam la titlu, cum să-i spun? Bere artizanală, EleMele Brewery, De la orz la bere, Bere de casă ca la Bucureștii Noi, bullshit, i-am zis „Bere din Orzoaica magică”, adică Keine Inspiraționen cu tot cu cacofonia româno-germană.

Acum să tot fi fost într-o seară de luni, pe la începutul lui Iunie, când m-am aruncat scârbit în pat, să dorm de foame și de sete. În eterna nefericita și nereușita mea cură de slăbire, mi-am tras un obicei nou, lunea miercurea și vinerea să țin post. Lunea e cel mai nasol. Ei bine în acea insipidă zi de luni, foamea nu m-a lovit atât de tare, în schimb mi-era o sete veche, stimabile. Atât de veche încât și uitasem de când mi se uscase gâtul, de când buzele îmi ardeau, amigdalele mi se atrofiaseră, iar limba n-o mai aveam, simțeam cum o persoană ticăloasă îmi dădea cu șmirghel pe esofag. În stomac seceta pârjolise culturile de bifidus. Sete mare. Continue reading “Bere din Orzoaica magică”

Oale și ulcele, de la ruină la comoară.

Pe unele le adun de pe stradă. Părăsite, triste, agresate de vremea rea sau de proprietarii ticăloși.  Pe altele le refolosesc din tot felul de proiecte nereușite, resturi, cupoane, bucățele, le păstrez în ideea de a le include în diferite obiecte noi.

Așa a fost și în cazul proiectelor de mai jos. Într-o stare deplorabilă, ghiveciul era aruncat pe o bordură nu departe de casă. A sărit sus pe ghidon și a ajuns pe bancul de lucru. De fapt mi-a vorbit, Ia-mă… ia-mă de aici, nu vreau să ajung la groapa de gunoi. L-am cuplat  cu o scândură pe care am găsit-o aruncată în fața unei firme. Avea draci pe ea pentru că fusese spoită cu o vopsea portocalie care arăta ca naiba. Continue reading “Oale și ulcele, de la ruină la comoară.”

Ochelari de soare

Îmi plac. Mor după ei. Mă ascund acolo în spatele lentilelor, parcă îmi oferă o anumită intimitate, o protectie împotriva lumii agresive în care trăim. Îi port toată ziua, iarnă, vară, pe bicicletă sau per pedes, îi am întotdeauna pe nas.

Acum vreo două săptămâni căscam gura prin târgul de vechituri din “Valea Cascadelor” și mă enervau ochelarii mei vechi și zgâriați. Dau de taraba uneia care aducea stocuri din Germania. Avea aruncați într-o cutie jerpelită câteva sute de ochelari de soare Polaroid, originali, ca la mama lor. În țiplă fraților, cu etichetele alea idioate lipite de lentilă. Zic: Cu cât îi dai?  Zice: 50 de lei. Zic iar:  Hai siktir, prea scump, nu faci un discount?  Continue reading “Ochelari de soare”

Relaxare în șezlong. Vine vara!

Două luni de când nu am mai postat nimic pe blog… Nasol, nu e că am stat de pomană, am lucrat la o mie de chestii, dar nu mi-a ajuns timpul să le postez aici.  Unul dintre ele ar fi site-ul greenhours.ro . A ieșit frumos, sunt prietenii noștri, teatru, jazz și băutură bună. Ce poate fi mai nice? Ne vedem acolo la festivalul de jazz.

Alt proiect pe care îl aveam de ceva vreme pe listă ar fi acesta despre care vorbesc în  articolul de față. Șezlonguri de plajă, grădină, de cocktail-uri, de relaxare. Pliabile, simple, ieftine și frumoase. Dacă aveți puțină îndemânare, cam 100 RON pentru fiecare șezlong, un pic de grădină sau de portbagaj liber când o tuliți spre litoral, puneți mâna pe muncă și construiți-le. O să fie fun, fun, fun, eu le-am construit de drag. Continue reading “Relaxare în șezlong. Vine vara!”

Danette’s garden 365 zile în 2 minute

Am început acest proiect acum un an în ianuarie 2017. L-am terminat pe 31 decembrie 2017 dar am uitat să-l postez pe blog. Ideea era să surprind moartea și renașterea naturii în ciclurile corespunzătoare celor patru anotimpuri.

Tehnic, am înregistrat aproape în fiecare zi câte două fotografii pe secundă timp de 5 minute și am mărit ritmul filmului cu 1000%. Un „video timelapse”. Practic am înghesuit un an întreg în două minute de film.  Continue reading “Danette’s garden 365 zile în 2 minute”

Whistle

Ați observat că sunt anumiți oameni cu care nu ai nici o chestie în afară de faptul că îți vine să-i strângi de gât. Nu i-ai văzut niciodată, poate că nici nu-i vei vedea vreodată, poate stau cu spatele la tine, sunt undeva în mulțime, în trafic, știi că există, le simți energia negativă, te enervează ceafa lor, mirosul, poziția, sunetul claxonului. Eu m-aș lipsi fără nici o remușcare de posesorii de Audi de exemplu. Nu am absolut nimic împotriva renumitei mărci germane, dar pe propietarii de Audi i-aș vrea cât mai departe de mine. Continue reading “Whistle”

Blog at WordPress.com.

Up ↑