Sonata Nr.12

Mă enervează, mă scoate din sărite cu tot succesul lui de superstar, are talentul ca fără nici un efort să fie înconjurat de cele mai frumoase femei, să-i fie cântată muzica în sălile de concerte din toată lumea, este pe prima pagină atât a a revistelor de cultură cât și a celor de scandal. În ciuda urii pe care i-o port când ascult muzica lui am o senzație stranie de pace, recunosc  piesele lui sunt  geniale, dar fiecare notă îmi strecoară o picătură de venin în sânge, nu știu cât o să mai rezist. Mă eclipsează, e la modă, eu muncesc de dimineață și până seara la operele mele pe care nu le mai ascultă nimeni, sunt plin de datorii, propietăreasa mă amenință cu evacuarea, iar el ia creionul, se așează la pian, în câteva ore vine cu piesa gata, seara o cântă la spectacol și se umple de bani.
Doamne cât îl urăsc, nu am mai dormit bine de ani de zile și atunci când cu greu mai închid ochii îl visez, mă bântuie, mă obsedează refrenele din muzica lui, nu am mai reușit să compun nimic de valoare, nu iese, nu se leagă. Uite-l că vine, nu mă lasă în pace nici cât îmi beau cafeaua, și-a luat motor Ducatti roșu nou nouț, a ieșit la aer, ce treabă are el cu amărăciunea din sufletul meu…
– Salieri, scump prieten, abia așteptam să te văd, îmi închipuiam eu că te găsesc la Café Bellaria doar aici e cea mai bună cafea din Viena. Hai lasă tableta aia, stai prea mult pe Facebook, o să-ți strici ochii. Sunt în mare grabă, las casca și rucsac-ul aici și o iau din loc,  dar am două minute să-ți dau două vești minunate, numărul  unu:  m-am logodit, o cheamă Constanze Weber, este o frumusețe de fată din Mannheim, noua mea muză, iubirea vieții mele,  o să ți-o prezint mai târziu, n-ai uitat de invitația la premiera Don Giovanni, mergem toți trei în aceasta seara la Teatro di Praga corect?
– Dar este extraordinar Mozart, iubitul meu amic, premiera operei și logodna ta îmi bucură inima, sunt entuziasmat să ciocnim un pahar  în cinstea ta. Ospătar! Două pahare din Zweigelt-ul acela divin din ’89, astăzi este o zi care merită să fie sărbătorită cum se cuvine.
– Mai târziu un pic Salieri, acum fug până după colț la magazinul lui Alexander Skrein, din avansul luat pentru Don Giovanni vreau să-i cumpăr logodnicei mele un inel cu briliant. Până mă întorc, îți las mp3 playerul să asculți muzica pe care am compus-o azi-noapte. De fapt aceasta era cea de-a doua veste pe care vroiam să ți-o dau, inspirat de Constanze am terminat sonata numărul doisprezece într-o singură noapte, nu a ieșit așa de rău, te las s-o asculți ca să aflu părerea ta referitoare la piesă și la sound-ul noului meu pian Steinway, nu-mi ia mult, până se aerisește vinul sunt am și revenit. Ciao Antonio!
Fuck, mă omoară cu zile măscăriciul ăsta, auzi cică nu a ieșit prea rău, ba i-a ieșit  o capodoperă, ce înlănțuire de sunete, ce combinații armonice de maestru, este cea mai bună creație a lui de până acum. Numai de ar fi și ultima, cum aș putea să-mi continui umila existență în compania unui geniu ca el și să-i suport exuberanța, dragostea și zâmbetul acela tâmp cu care îmi strică zilele? Și Ducatti-ul, Steinway-ul,  sau premiera la ultima lui operă alături de frumoasa lui muză. Rar al dracului cu flautul lui fermecat cu tot, sonata 12 a fost picătura care a dat pe afară, astăzi încheiem socotelile, unul din noi va muri, nu mai pot!
– Hans, ai adus licoarea, te rog toarnă în două pahare și așează-le simetric  fix în mijlocul mesei te  rog.
Ok, unul din noi va avea plăcerea să guste din micuța fiolă cu cianură pe care o port în buzunarul hainei. Un companion macabru care este lângă mine de luna trecută, am făcut rost de ea după ce am ieșit de la prima repetiție la Don Giovanni, am zis că sinuciderea este o alternativă valabilă din moment ce  nu mai suportam atâta durere. Voi turna conținutul fiolei peste vinul din paharul cel mai apropiat și ulterior o să las lucrurile să meargă în voia lor.
Iată că revine, în spatele lui pe motor o individă în costum de piele mulat și cu picioarele destul de lungi încât să sară de pe șa fără nici o problemă, mă abordează plină de voioșie,
-Tu trebuie să fii Salieri, Amadeus mi-a povestit atât de multe despre tine, eu sunt Constanze. Enchanté.
Frumoasă? Puțin spus,  specimen arian, o combinație adorabilă între perfecțiunea plină de inocență a Claudiei Schiffer dar cu un sex-appeal împrumutat de la Dita von Teese, vai mor mă ia cu friguri, chiar totul trebuie să fie la superlativ când vine vorba despre Mozart.
-Mozart, ai o logodnică de vis amice, sonata este o compoziție magnifică, să bem, să bem în cinstea ta, vino să te sărut domnule!
-Constanze, ființă superbă, sunt onorat să te cunosc, ești amabilă să ne ostoiești  setea și să ne dai paharele?
– Mozart, te iubesc prietene. Noroc,  până la fund!

***Sfârșit***

Am înregistrat sonata 12 în 04.02.2016, am cântat la pianul meu vienez și foarte vechi Stingl, dintre cele trei părți adagio-ul mi-a plăcut cel mai mult.

Allegro

Adagio

Allegro Asai

Advertisements