1

 

Yo, mă numesc Gigi Avrams, sunt regizor, scenarist, producător, trăiesc și respir film, sunt directorul studiourilor Bolinwood și atașat cultural principal de pe lângă primăria din Bolintin Deal. Dirijez numeroasele proiecte de film sătesc pe care gospodarii noștri le aduc tribut celei de-a șaptea arte, sunt omnipotent și plurivalent, fac de toate, uite în cel mai recent proiect al meu, Războiul Satelor mi-am lărgit sfera de activitate contribuind la coloana sonoră cu piesa din cantina sătească.

În 2004 am primit primul meu premiu Emi, se întâmpla la festivalul de film Emil Bodnăraș din comuna cu același nume, cea mai bună regie de dramă pentru serialul Pierduții, a fost incredibil, după festival pentru un plus de prestigiu am adăugat un S după Avram, mi s-a părut că are o rezonanță mai profundă. Anul acesta pentru episodul XII al seriei Războiul Satelor am cinci nominalizări la premiile Ploscar, decernările vor fi ca de obicei în vestita comuna teleormăneană pe 28 februarie.

Sunt extrem de afectat că în 2016 la Plosca premiile academiei de film vor fi acordate în lipsa celor mai importante personalitați din industrie, așa cum bine știți, în absența nominalizărilor acordate pe bază de etnii, actorii de culoare au anunțat că vor boicota participarea la festival. Cu această ocazie pe raza localitații Plosca, primarul a ordonat arborarea drapelului în bernă pe toată durata evenimentului și pentru a mai alunga din tristețea momentului, a invitat un vestit sobor de preoți pentru a se ruga spre propăvăduirea multi-etniilor și a multiculturalismului în media. Personal sunt rănit în adâncul sufletului, nu mă așteptam la așa o nedreptate, voi continua însă lupta neobosită împotriva rasismului din filmul sătesc, este un efort imens, dar satisfacțiile vor fi pe măsura investiției, planul este ca cel târziu în 2020 un procent de 50% din premii să meargă la minorități sau etnii, proporțional cu numărul acestora în rândul membrilor Academiei. Se subînțelege că totul se va derula într-un spirit de prietenie, probitate și competență impecabile, nu ca în prezent.

Eu am încercat totul și să nu credeți că este ușor, în derularea unui proiect de anvergură locală cum este Războiul Satelor primordială este munca de documentare, un volum de lucru imens din care a rezultat un to do list lung cam ca de aici și până în celălalt Bolintin, cel din Vale, foarte multe puncte pe care le-am bifat, am lăsat cîteva și pentru episoadele următoare. Am citit ceva mai mult de treizeci de cărți din saga Războiul Satelor, în căutarea eroilor umani aprținând unor minorități, homosexuali, de culoare, transgenderi ori cu referiri religioase din cele mai diverse, slabe speranțe, erau de toate culorile, de la portocaliu la turcoaz dar nu erau oameni, adică de pe Terra ați înțeles voi. E adevărat a fost un erou puternic negru, Mace Windu, dar el a murit în episodul III. Cât despre restul de minorități, pe bune, cărțile originale au fost scrise cu o extraordinară ignoranță, vă închipuiți cât plus valoare ar fi adus un Yoda gay de pildă, un Darth Vader în plină schimbare de sex ori un ditamai împăratul ayatollah musulman, ar fi fost indubitabil minunat.

Vă spun eu un secret, acesta a fost motivul înlocuirii lui George din postura de producător, lipsa de implicare în problema minorităților, vă garantez că de acum lucrurile vor evolua energic în direcția potrivită, de aceea am produs episodul VII după un scenariu brand new, la care am contribuit din plin, povestea o știți, eterna luptă dintre Imperiul Agricol și rebelii din Republica Țăranilor, nu intru în detalii, referitor la to do list-ul principal, am marcat puternic odată cu primul episod, introducerea eroului principal de culoare este o adevărată victorie, poate că totuși merita o nominalizare la premiul Ploscar pentru un atare rol motivațional de adâncă compoziție. Mai greu a fost să-l găsesc fizic, Bolintinul este plin de actori din alte etnii, nu chiar atât de negri, îi știți voi… i-am folosit pe aceștia din urmă sub costumele de stormtroopers, am mulțumit două asociații dintr-o lovitură, ei bine am avut un noroc chior, tocmai fusese transferat din capitală de la centrul de refugiați, tractorist la ceapeu.

Ceva probleme au rămas de rezolvat în relația cu asociația feministelor din Giurgiu, am introdus eroine feminine puternice, Leia și Rey. Cu Leia am punctat și mingea ridicată la fileu de către asociatia româna de gerontologie şi geriatrie, avem o vorbă la noi în sat: găina bătrână face ciorba bună, Războiul Satelor a fost „făcut” de Leia și Han, deci asociația ăstora poate fi mulțumită. Dar să revin la feministe, le dă omul erou principal femeie, frumoasă, puternică, inteligentă, o maestră în tehnicile Jedi, de fapt prima eroină cavaler Jedi cu potențial consistent. Țineți minte scena epică în care Rey își încrucișează lightsaber-ul cu Kylo, debutează fata în postura de jedi master, nu tu antrenament, nu tu unirea totală cu cristalul sabiei, nu tu nimic, doar îi tăbăcește fundul băiatului fără nici o milă. Ei… așa da femeie ok, după această demonstrație de superwoman în Forță, m-am ales pe lângă reproșurile venite din partea Clubului de Samurai din Samurcașii de Sus și cu alte critici de la feministe. Ba că e prea slabă, ba că e prea albă, somația lor sosită sub forma unui fax la căminul cultural suna cam așa: Rey „a skinny, straight white bitch”, este posibil să declanșeze depresie si body shaming în rândurile membrelor asociației noastre, în special aripa femeilor transgender este scandalizată de lipsa de reprezentare în filmul dvs, am încheiat citatul.

Nu le-a ajuns că de dragul lor am pierdut zeci de nopți procesând video la imaginea actriței de culoare Lupita Nyong’o pentru a o transforma în Maz Kanata,  încă o eroină principală de culoare, auzi tupeu, au sărit cu gura pe mine până și pentru faptul că am îndrăznit s-o pun la cura de slăbire pe actrița care a interpretat-o pe Leia. A alergat sărăcuța de ea pe malul Argeșului până a făcut potecă, șase luni a mâncat numai salată și a băut numai apă minerală cu lămâie ca sa vină asociația cu miting împotriva instigării la body shaming. Greu să fii regizor…

Suntem pe drumul cel bun și cu asociația homosexualilor din Teleorman, în mare au fost relaxați, au urmărit filmul cu plăcere. Deși zvonurile asupra relației de tip gay dintre Finn și Poe au fost de natură să satisfacă întrucâtva expectațiile organizației, vă asigur că nu ne vom opri aici, în episodul VIII vom aduce noi și noi surprize plăcute, în mod evident este imposibil să detaliez, pot totuși să dau trei indicii, R2D2, BB8 și nu în ultimul rând fiul lui Solo: Kylo Ren. Dacă în ceea ce îl privește pe Kylo lucrurile sunt destul de clare încă din episodul VII, ce părere aveți asupra primei relații gay dintre doi roboți, e o idee de geniu sau nu?           Oricum o să le închid gura cu un proiect paralel la care visez de ceva vreme, includerea cuplurilor gay în materialele culturale adresate copiilor, prima ediție din revista de benzi desenate Războiul Satelor este deja sub tipar, săptămâna viitoare poate fi găsită la toate librăriile din comună.

Cu asociațiile pentru protecția animalelor totul este un lapte și o miere, smooth as silk cum se spune pe la noi, au avut ei ceva de obiectat referitor la Chewbacca, cum că a fost rănit în bătălie, sau diverse considerații pe marginea exploatării animalelor, a fost simplu, le-am zis răspicat Chewie nu este animal fraților, este un găligan de actor acoperit de blană, sintetică, eco, capisci?

Mai ușor a fost să dau explicații Alianței Familiilor din județul vecin Ilfov, Războiul Satelor este un film de familie realizat în familie pentru a fi vizionat împreună cu cei dragi. Dacă la partea de realizare stăm bine, eu fiind implicat în producție, regie, scenariu și puțin în muzică, la story este absolut genial, mai toată lumea provine din aceeași mare familie, Luke, Amidala, Anakin, Leia, sau mai nou Han Solo și homo-eroticul său fiu Kylo, sunt toți de-un neam, se poate și mai bine veți vedea că lucrăm intens la acest delicat subiect.

Continuăm, continuăm, suntem o mare echipă alături de voi stimați consăteni și nu numai, în episodul următor vom încerca să reprezentăm mai consistent și minoritatea asiatică locală, am primit o telegramă de atenționare din partea onorabilului domn Vasile Lee, președintele Asociației Chinezilor din Dolj, obiectând asupra numărului de actori de etnie asiatică din film. Uzând de dreptul la replică, vă indic pe această cale stimate domnule Lee că deși poate un pic cam scurte, rolurile acordate cetățenilor pe care îi reprezentați au fost în opinia mea în număr suficient. Amintesc aici de amiralul Statura sau de pilotul Jezz Pava, roluri departe de a fi de duzină, au fost și alții, poate nu ați fost foarte atent.

Deviez aici de la subiectul principal Războiul Satelor, doar ca să subliniez că eforturi se fac și în restul de producții din zonă, de pildă la premiera noii serii a sitcom-ului Crimele din Midsomești, în sala mare a Căminului Cultural membrii asociației persoanelor de culoare din Bolintin au avut bucuria să aprecieze doi promițători actori de culoare în roluri principale. Mai mult, unul dintre ei făcea parte dintr-un cuplu gay, am observat mulți ochi plini de lacrimi în audiență, un moment magic, plin de culoare și sentiment.

                Despre celelalte proiecte personale nu aș vorbi prea mult, ar merita amintite două, la capitolul comercial lucrez la următorul film din seria Ion Bont 007, aici evoluția agentului va depăși limitele prejudecăților comunale, vom avea un debut fenomenal al noului tip de spion, sunt în discuții destul de avansate cu Queen Latifah, întrunește toate cerințele moderne în ceea ce privește sexul, greutatea sau culoarea, asta ar fi de calitatea întâi, sau dacă afacerea nu iese o am la calitatea a doua disponibilă pe Kim Kardashian, pentru rolul lui M îl am în vizor pe Boy George. La capitolul cultură clasică aș vrea să vă dezvălui un vis mai vechi, din tinerețe analizez oportunitatea de a pune în scenă un muzical Romeo și Julieta gay, ce spuneți de Elton John și Ricky Martin, emoționant și autentic nu? Vor fi ceva probleme cu asociațiile de tip straight, dar nu mă preocupă, în orice caz sunt de domeniul trecutului și nu mai au nici o influență.

Închei aici pledoaria mea, sper că am fost suficient de clar, regia de film poate fi extrem de complicată în zilele noastre, meserie grea și cu riscuri, voi continua neabătut să lupt împotriva constrângerilor de orice natură, împotriva prejudecăților de orice fel, voi bifa un număr cât mai mare de căsuțe de pe lista mea la orice proiect așa cum îmi este indicat de către forurile superioare, nu din obligație ci conform cu spiritul meu liber și nonconformist.

Afară în curte mă așteaptă Ahmed, șoferița mea transexuală, e cu IMS-ul de la colectivă, plecăm la Plosca să ridicăm premiile, mai am timp doar să vă salut din mers și să vă invit încă de pe acum la episodul VIII din Războiul Satelor: Tractoristele Contraatacă.

 

May the force be with you,

Auguri